tatăl Minciunii

-tatăl Minciunii-

       ‘’Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău’’ sau cea de-a noua poruncă a Decalogului. Toate cele zece porunci alcătuiesc un îndreptar pentru viață, un set de legi ale unui cod etic transmis de Dumnezeu lui Moise, profetul israelit care i-a scos pe evrei din Egipt, de sub robia faraonului. Cu alte cuvinte, avem în Vechiul Testament, un ghid de conduită obligatoriu pentru orice credincios și în care găsim și cerința de a nu minți pe aproapele nostru.

       Minciuna directă, sfidătoare, fără nici un fel de stăvilar impus chiar și de o cât de palidă urmă de onestitate sau bun simț, este o caracteristică a societății așa zis moderne în care trăim. Dacă istoria secolelor trecute este încărcată de evenimente în care intenția agresorului era de la început clar exprimată de acesta, urmând ca planurile să fie puse în aplicare prin forță brută, acum, tactica s-a schimbat. Ofensiva presupune și contraofensivă iar cel atacat la nivelul integrității fizice sau morale, poată să răspundă sau chiar să aibă câștig de cauză. Așă că acum, societatea trebuie mai întâi bine anesteziată astfel încât nici nu va bănui ce i se pregătește. Anestezicul este Minciuna. Omul modern întinde brațul și rânjește tâmp: ‘’E spre binele nostru’’, și prin mintea sa circulă un amestec ciudat și nesănătos de idei bolnăvicioase.  Ne injectăm singuri, constant, nici nu mai avem nevoie de felcer , ori de câte ori acceptăm, fără nici cea mai mică judecată personală, ideile toxice anti-viață, anti-sănătate, anti-libertate, anti-familie, anti-decență, anti-Dumnezeu. Trăim în acest amestec de ideologii anti, în această Minciună bine ticluită și fățuită ca să pară a fi în folosul nostru, dar noi știm bine ce ascunde lupul  sub blana lui de oaie și Domnul este cu noi.

       Tactica folosirii minciunii ca armă de convingere nu ar trebui să ne surprindă. Domnul Iisus ne-a atenționat încă de acum peste două mii de ani. Ne-a arătat cine este tatăl Minciunii:

      ” Voi aveţi de tată pe diavolul şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.”-Ioan 8:44

       Dumnezeu a creat omul și lumea perfectă în care ar fi trăit acesta dacă nu s-ar fi lăsat mințit de șarpe:

       ‘’Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu.El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: ‘Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină’?”

           Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.

           Dar, despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: ‘Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi.’”

        Atunci, şarpele a zis femeii: „Hotărât că nu veţi muri,

          dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.”-Geneza 3:1-5’’

       L-am crezut atunci pe șarpe, și de atunci,  murim visând la nemurire.

       Dar cine este șarpele? Ne spune în Apocalipsă,  Duhul Sfânt, prin cuvintele lui Ioan:

       ‘’Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit diavolul şi Satana, acela care înşală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui.’’ Apocalipsa 12:9

       Așa că între începutul și finalul vremurilor pe acest pământ, omul își trăiește existența efemeră încercând în cel mai bun caz să deosebească adevărul de minciună, de cele mai multe ori însă, cufundându-se în ignoranța care îi alină poate suferința de a descoperi adevărul cutremurător.

       tatăl Minciunii este cel care ne minte. Slugile lui globalist-elitiste sunt cele care ne mint.  Noi înțelegem că suntem mințiți? Avem o singură nădejde: la preabunul nostru Domn, Tatăl Adevărului.