Cine studiază cuvântul Domnului din textul Apocalipsei, aparițiile Domnului Iisus și viziunile Sfintelor Anna Ecaterina Emmerich (1821-1822) și Faustina(1931), precum și aparițiile Sfintei Fecioare de la Fatima (1917), Garabandal (1961-1965), Akita (1973), înțelege cât de mare este însemnătatea acestor două numere: 13 și 31.
Existența acestor numere despre care vom afla că se tot repetă și între care există o legătură evidentă care nu poate fi pusă pe seama unor coincidențe întâmplătoare, ne arată încă o dată că Tătăl, Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor, a stabilit încă de la începutul începutului tot planul cronologic făcut pentru copiii săi. Dar pentru a putea înțelege acest lucru, vom începe un studiu care, datorită amplitudinii informațiilor existente, va fi împărțit în mai multe părți. Această primă parte va trata subiectul aparițiilor Sfintei Fecioare de la Fatima și al importanței numărului 13 în cadrul acestor viziuni. Multe alte detalii în legătură cu subiectul aparițiilor veți descoperi lecturând articolele ”Mesajele și Profețiile de la Fatima” 1-4 și ”Miracolul de la Fatima – Dansul soarelui – 13 octombrie 1917” precum și vizionând filmul subtitrat ”Miracolul Sfintei Fecioare de la Fatima” de pe acest blog.
Data de 13 mai 1917 a fost aleasă de Sfânta Fecioară pentru a se arăta pentru prima dată celor trei copii de la Fatima, Portugalia: Lucia, Jacinta, Francisco. Pentru a sublinia cât de importantă a fost această dată de 13, vom aminti hotărârea cu care Sfânta Fecioară le cerea și le reamintea copiilor să fie prezenți și în data de 13 a următoarei luni. Așa se face că Maica Domnului Iisus le-a apărut celor trei copii în fiecare lună din mai până în octombrie 1917, mereu la aceeași dată de 13, cu o singură excepție: în data de 13 august, copiii au fost întemnițați de oficialitățile locale pentru două zile și nu au putut fi prezenți la locul apariției, așă că aceasta a avut loc la 19 august. Într-un scurt rezumat, vom prezenta principalele idei care se desprind din mesajele Sfintei Fecioare de la Fatima.
În data de 13 mai 1917, Sfânta Fecioară le-a apărut pentru prima dată celor trei copiii, Lucia, Jacinta și Francisco. I-a îndemnat să se ofere pe ei înșiși Domnului și să îndure toate suferințele care le vor fi trimise, ca ispășire pentru convertirea păcătoșilor. Le-a cerut să revină în următoarele luni, la aceeași dată de 13 și să se roage Rozariul pentru pace și pentru terminarea războiului (primul război mondial).
La data de 13 iunie, Sfânta Fecioară a repetat cerința de revenire a copiilor și luna următoare la aceeași dată de 13, de a continua să se roage Rozariul și de a învăța să citească. Lucia a aflat atunci că prietenii săi, Jacinta și Francisco, vor fi luați în curând în ceruri (amândoi au murit curând cu afecțiuni specifice epidemiei de gripă spaniolă care a lovit crunt Europa la sfârșitul primului război mondial). Sfânta Fecioară i-a mai transmis atunci că ea va trebui să rămână mai mult timp printre cei vii pentru că Domnul dorește ca prin intermediul ei să instituie devoțiunea către Inima sa Imaculată.
La data de 13 iulie 1917, Maica Domnului le-a cerut din nou copiilor să revină în data de 13 a lunii următoare și să spună Rozariul, pentru a obține pacea și finalul războiului (primul război mondial). Le-a comunicat că în luna octombrie le va spune cine este și că tot atunci va înfăptui un mare Miracol, pentru ca toată lumea să-l vadă și să creadă. Și le-a cerut să se sacrifice și să se roage pentru convertirea păcătoșilor și pentru iertarea păcatelor comise împotriva Inimii sale imaculate. Tot în data de 13 iulie, Sfânta Fecioară i-a revelat Luciei un Secret constând în patru părți.
Prima și a doua parte sunt cunoscute sub denumirea de primul secret de la Fatima. Mai multe detalii găsiți în articolul de pe acest blog, intitulat ‘’Mesajele și Profețiile de la Fatima (3).’’
Prima parte a primului Secret de la Fatima este o viziune a iadului. Cea de-a doua parte a primului Secret cuprinde cerințele Sfintei Fecioare pentru ca sufletele păcătoșilor să fie salvate și să fie pace.
‘’ În timp ce Sfânta Fecioară spunea aceste ultime cuvinte, și-a deschis brațele încă o dată, așa cum făcuse de-a lungul ultimelor două luni. Razele de lumină păreau că penetrează pământul și le-am văzut ca și cum ar fi fost o mare de foc. În această mare de foc erau cufundați demoni și suflete în formă umană, ca niste tăciuni aprinși transparenți, toți înnegriți sau cu nuanțe de bronz lustruit, plutind în încleștare, apoi ridicați prin aer de flăcările care izbucneau din interiorul lor printre nori mari de fum, apoi căzând înapoi din toate părțile ca niște scântei într-un foc uriaș, fără greutate sau echilibru și in mijlocul țipetelor și al gemetelor de durere și disperare care ne-au îngrozit și ne-au făcut să tremurăm de frică. (Această priveliște m-a făcut să strig, cel puțin așa spuneau oamenii care m-au auzit.) Demonii se puteau asemăna, prin aspectul lor terifiant și repulsiv cu niște animale înfricoșătoare și necunoscute, negre și transparente precum cărbunii aprinși. Îngroziți și parcă cerând ajutor, ne-am uitat la Sfânta Fecioară care ne-a spus, cu bunătate și cu tristețe:
‘’Ați văzut Iadul unde se duc sufletele bieților păcătoși. Pentru a le salva, Dumnezeu vrea să instituie în lume devoțiunea către Inima mea Imaculată. Dacă ceea ce vă spun este înfăptuit, multe suflete vor fi salvate și va fi pace. Războiul se va încheia în curând; dar dacă oamenii nu încetează să-l ofenseze pe Dumnezeu, unul mai rău va izbucni în timpul pontificatului lui Pius al XI-lea. Când veți vedea o noapte luminată de o lumină necunoscută,(Explicație suplimentară: Aceasta a fost aurora boreală din noaptea de 25 spre 26 ianuarie 1938, care a fost ceva neobișnuit și întotdeauna privit de Sora Lucia ca semnul promis și dat de Dumnezeu.)să stiți că acesta este marele semn trimis vouă de Dumnezeu cum că este pe cale să pedepsească lumea pentru crimele ei, prin intermediul războiului, foametei si al persecuțiilor împotriva Bisericii și împotriva Sfântului Părinte. Pentru a preveni acest lucru, voi veni să cer consacrarea Rusiei către Inima mea Imaculată și Comuniunea de reparație în Primele Sâmbete. Dacă cerințele mele vor fi luate în seamă, Rusia va fi convertită și va fi pace; dacă nu, îsi va răspândi ororile în lume, cauzând războaie și persecuții ale Bisericii. Cei buni vor fi martirizați, Sfântul Părinte va avea mult de suferit, mai multe națiuni vor fi anihilate. În final, Inima mea Imaculată va triumfa. Sfântul Părinte îmi va consacra Rusia și ea va fi convertită și o perioadă de pace va fi acordată omenirii. În Portugalia, Dogma Credinței va fi prezervată pentru totdeauna; etc…..Nu spune nimănui aceste lucruri. Francisco, da, îi poți spune și lui. Când spuneți Rozariul, spuneți după fiecare mister: O, Isuse, iartă-ne, salvează-ne de focul iadului. Condu toate sufletele spre Rai, în special pe cele care au mare nevoie.’’
Cea de-a treia parte a Secretului, cunoscută drept cel de-al doilea secret de la Fatima, este viziunea cu episcopul îmbrăcat în alb și care părea a fi Sfântul Părinte:
‘’După ce am primit cele două părți pe care vi le-am explicat deja, la stânga Sfintei Fecioare și putin deasupra, am văzut un înger cu o sabie în flăcări, în mâna stângă; fulgerând, din ea ieșeau flăcari care arătau ca și cum ar da foc lumii; dar ele se stingeau în contact cu splendoarea care radia din mâna dreaptă a Sfintei Fecioare; arătând către pământ cu mâna sa dreaptă, Îngerul striga cu o voce puternica: ‘’Penitență, penitență, penitență!”
Și am văzut într-o lumină imensă cine este Dumnezeu și ceva similar cu imaginea oamenilor care apar în oglindă atunci când trec prin fața ei, un Episcop îmbracat în alb despre care am avut impresia că este Sfântul Părinte. Alți episcopi, preoți, bărbați și femei religioase urcau pe un munte abrupt în vârful căruia era o cruce mare din trunchiuri cioplite grosolan, ca de arbore de plută cu scoarță; înainte să ajungă acolo, Sfântul Părinte a trecut printr-un oraș mare, jumătate în ruină, jumătate tremurând de ezitare, afectat de durere și părere de rău; el s-a rugat pentru sufletele morților pe care i-a întâlnit în calea sa; ajungând în vârful muntelui și stând în genunchi la piciorul Crucii celei mari, a fost ucis de un grup de soldați care au tras cu gloanțe și cu săgeți în el, și în același fel au fost uciși, unul după altul, Episcopii, bărbații și femeile religioase și oamenii obișnuiți având diferite statusuri sociale și poziții. Sub cele două brațe ale crucii, erau doi îngeri, fiecare cu câte un vas de cristal în mâini, în care adunau sângele martirilor cu care stropeau sufletele care își croiau drum către Dumnezeu.’’
-3 ianuarie 1944-
Despre această viziune a unui Sfânt Părinte care este ucis de niște soldați, papalitatea, prin vocea cardinalului Sodano, a spus în anul 2000, cu ocazia așa zisei dezvăluiri a Secretului de la Fatima, că se referă cu certitudine la atacul asupra Papei Ioan Paul al doilea care a avut loc în 1981. Dar adevărul este că în 1981, Papa Ioan Paul al doilea nu fugise printr-un oraș în ruină, nu urcase niciun deal și nici nu fusese ucis împreună cu alți credincioși. Așa că mesajul acestui al doilea secret de la Fatima are legătură cu ceva care nu s-a petrecut încă, dar care se va petrece cu siguranță, foarte probabil în viitorul relativ apropiat, întrucât Sfânta Fecioară a făcut profeții care au fost deja împlinite într-un orizont de timp scurt de la momentul la care au fost transmise.
Cea de-a patra parte a Secretului de la Fatima transmis în data de 13 iulie este cunoscută drept al treilea Secret de la Fatima, și este o profeție enigmatică pe care până în prezent, la 108 ani de când a fost făcută, papalitatea nu o recunoaște și nici nu vorbește despre ea. Și aceasta deoarece demască infiltrarea demonică și apostazia în Biserica Catolică, adică renunțarea la credința în Domnul Iisus.
Sora Lucia a scris următoarele despre al treilea Secret de la Fatima:
JMJ
Marți, 04.01.1944
Acum voi dezvălui a treia parte a Secretului: această parte este apostazia în Biserica!
Sfânta Fecioară ne-a arătat un individ pe care l-aș descrie ca pe un “Sfânt Părinte” în fața unei mulțimi care îl aclama.
Dar se deosebea de adevăratul Sfânt Părinte, avea o uitătură diavolească, acesta avea ochi de diavol.
Apoi, după câteva momente, l-am văzut pe acest papă intrând în biserică, dar această biserică era biserica iadului; în niciun fel nu pot descrie urâțenia acelui loc. Arăta ca o fortăreața gri de ciment, cu îngeri căzuți și ferestre asemănătoare cu niște ochi; era o spărtură în acoperișul construcției.
Apoi am ridicat ochii către Sfânta Fecioară și ea ne-a spus:
‘’ Ați văzut apostazia în biserică; această scrisoare poate fi deschisă de Sfântul Părinte, dar trebuie să fie anunțată după Pius al XII-lea și înainte de 1960.
În timpul domniei Papei Ioan Paul al II-lea, piatra de temelie a mormântului Sfântului Petru trebuie scoasă de la locul ei și mutată la Fatima.
Deoarece dogma credinței nu este respectată la Roma, autoritatea acesteia va fi luată și dată către Fatima.
Catedrala din Roma trebuie distrusă și alta nouă trebuie construită la Fatima.
Dacă după 69 săptămâni de la publicarea acestui ordin, Roma continuă cu abominațiile ei, orașul va fi distrus.’’
Sfânta Fecioară ne-a spus că aceste lucruri sunt scrise în Daniel 9:24-25 și Matei 21: 42-44.’’
Despre acest al treilea Secret de la Fatima găsiți multe explicații și detalii în articolul de pe acest blog, intitulat ‘’Mesajele și profețiile de la Fatima (4) -Cel mai bine păstrat secret al masoneriei – autor Alberto Villasana Munguia’’
Mergând mai departe în prezentarea aparițiilor de la Fatima, ajungem în data de 13 august 1917. Întrucât la această dată, cei trei copii erau ținuți prizonieri în închisoarea din Vila Nova de Ourem, apariția nu a mai avut loc dar s-a produs totuși ulterior, în data de 19 august. Sfânta Fecioară și-a manifestat din nou dorința ca Lucia să fie prezentă și în data de 13 a lunii următoare, adică septembrie, și să spună Rozariul între timp. A reafirmat că în ultima lună, adică octombrie, va înfăptui un Miracol pentru ca toți să creadă.
În data de 13 septembrie 1917, Sfânta Fecioară i-a îndemnat încă o dată pe copii să spună Rozariul cu scopul de a obține încheierea războiului (primul război mondial). A subliniat din nou că în octombrie, va înfăptui un Miracol pentru ca toți să creadă și le-a mai spus că va fi atunci prezentă ca Sfânta Fecioară Îndurerată și ca Sfânta Fecioară de pe Muntele Carmel, alături de Domnul Iisus și de imaginea Sfântului Iosif alături de Pruncul Iisus care va binecuvânta lumea.
În data de 13 octombrie 1917, așa cum profețise încă din 13 iulie, Sfânta Fecioară a înfăptuit miracolul care a făcut pe toată lumea să creadă în apariții. În legătură cu acest miracol puteți citi pe acest blog, articolul intitulat ‘’Miracolul de la Fatima – Dansul soarelui – 13 octombrie 1917. La acea dată, pe o vreme ploioasă și rece, peste 80000 de oameni de toate categoriile sociale se strânseseră pe dealurile din Cova da Iria, Portugalia, așteptând, unii în liniște și rugăciune, alții cu scepticism sau chiar batjocoritori. La miezul zilei, așa cum promisese, Sfânta Fecioară și-a făcut apariția. Lucia, principala vizionară, a putut atunci să vadă ceea ce Maica Domnului îi spusese în urmă cu trei luni că va vedea. A văzut-o întâi pe Sfânta Fecioară a Rozariului, care i-a transmis că dorește ca o capelă să fie construită acolo în numele ei, și că războiul se va încheia curând. Apoi, Sfânta Fecioară s-a înălțat spre soare, deschizându-și brațele și făcând ca din palmele ei să iasă o rază de lumină care despărțea norii pentru a face ca soarele care se ascunsese să apară din nou. Când Maica Domnului era aproape de soare, lângă ea au apărut Sfântul Iosif împreună cu Pruncul Iisus, Sfântul părând că binecuvântează lumea. După ce această viziune a dispărut, Sfânta Fecioară a apărut din nou, de data aceasta ca Sfânta Fecioară Îndurerată, alături de Domnul Iisus care părea că binecuvântează și El lumea. A dispărut și această apariție și Sfânta Fecioară a mai apărut o dată, ca Sfânta Fecioară de pe Muntele Carmel. Apoi, Lucia a stigat către mulțime, îndemnând-o să se uite la soare. Și dacă până atunci, oamenii adunați acolo, nu observaseră nimic supranatural, au devenit dintr-odată martorii înfăptuirii miracolului mult așteptat.
Pentru a putea înțelege cât de mare a fost dimeniunea miracolului de la Fatima, vom prezenta un fragment din cartea ‘’Miracolul de la Fatima – Dansul Soarelui – 13 octombrie 1917’’, scrisă de părintele Jose Valinho, nepotul sorei Lucia:
‘’ Soarele străpunsese norii și strălucea pe cerul albastru. Dar arăta neobișnuit. Se învărtea în jurul propriei axe. Lumina sa era intensă, dar oamenii se puteau uita la el cu ochii larg dechiși, fără să fie orbiți. Împrăștia raze de diferite culori, care cădeau pe pământ și transformau peisajul într-unul suprarealist. Lumina sa a devenit albastră, un albastru ireal. Apoi, dintr-odată, a devenit intens galbenă pentru ca apoi să devină din nou albastră.
Mulțimea era fascinată de ce vedea. Toți oamenii au căzut în genunchi, plângând de uimire.
‘’Un miracol!’’
‘’Ce minune!’’
‘’Lăudat fie Domnul!’’
Strigătele lor s-au făcut auzite în Cova da Iria precum o imensă rugăciune.
Dintr-odată soarele a început să danseze. Să salte. Apoi s-a oprit dar din nou a început să sară și să danseze. A părăsit cerul și a pornit în viteză spre pământ. Apoi s-a întors la locul său din cer. Apoi a coborât din nou într-un zbor terifiant și apoi a urcat la loc.
Acum, oamenii erau înspăimântați.
‘’Ajută-ne Sfântă Fecioară!’’
‘’O să murim cu toții!’’
‘’Iartă-ne!’’
‘’Salvează-ne, Doamne!’’
Spaima lor a durat câteva minute dar a părut că nu se va mai termina niciodată. Apoi soarele a urcat la locul său în cer și s-a învârtit în jurul axei sale, creând un spectacol de lumini cum nu se mai văzuse niciodată. A fost un fenomen fantastic la care au fost martori toți cei prezenți.
În afară de acest minunat spectacol al soarelui, s-a mai petrecut un alt fenomen extraordinar și inexplicabil. Oamenii, care stătuseră în ploaie timp de multe ore, erau complet uzi. Dintr-odată, hainele lor au devenit perfect uscate, complet uscate, ca și cum nu ar fi plouat deloc. Se uitau unii la alții cu uimire, își pipăiau îmbrăcămintea, se uitau spre cer și apoi cădeau cu genunchii în noroi și lăcrimau emoționați. ‘’Cea mai Sfântă Mamă, Patroana Portugaliei, ai milă de noi, păcătoșii!’’
Așa cum a cerut Sfânta Fecioară în 1917, la Fatima s-a construit o Capelă a Aparițiilor, în care Statuia sa este venerată începând cu 13.06.1920.
Sfânta Fecioară și-a făcut din nou apariția la data de 13 iunie 1929 și i-a comunicat sorei Lucia necesitatea și urgența consacrarării Rusiei către Inima sa Imaculată.
În 1931, la Rianjo, sora Lucia a avut o viziune cu Domnul Iisus.
Realitatea care s-a concretizat după anul 1917, anul aparițiilor de la Fatima, a fost una foarte tristă: omenirea nu a ținut cont de mesajele Sfintei Fecioare de la Fatima. Rusia nu a fost consacrată de către Papă, Inimii Imaculate a Maicii Domnului, la momentul la care a venit să ceară acest lucru. Așa că semnul despre care vorbise Sfânta Fecioară și care era trimis de Dumnezeu ca să arate lumii că este pe cale să o pedepsească, nu a întârziat să apară. În noaptea dintre 25 și 26 ianuarie 1938, pe întinsul întregului cer a fost vizibilă o spectaculoasă auroră boreală, fenomen extrem de rar și despre care s-a vorbit mult în presa acelor zile. La scurt timp, mai exact pe 1 septembrie 1939, s-a declanșat al doilea război mondial, pedeapsa despre care Sfânta Fecioară vorbise cu 22 de ani mai înainte, la Fatima.
Chiar dacă cerințele pe care le-a avut Sfânta Fecioară cu privire la Consacrarea Rusiei către Inima sa Imaculată, nu au fost niciodată integral respectate, Consacrarea a fost totuși îndeplinită ulterior. Papa Pius al XII-lea a consacrat omenirea întreagă către Inima Imaculată a Sfintei Fecioare, la data de 31.10.1942.
În data de 13.05.1946, statuia Sfintei Fecioare din Capela Aparițiilor a fost încoronată de către Cardinalul Masella, în cadrul unei ceremonii solemne.
În data de 31 mai 1949 a murit adevărata soră Lucia.
La data de 13.05.1981 a avut loc tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al doilea care a scăpat doar cu câteva leziuni minore. Ulterior, glonțul găsit în papamobil a fost incrustat în coroana de pe capul Sfintei Fecioare.
În 25 martie 1984, Papa Ioan Paul al II-lea a reînnoit consacrarea lumii și a Rusiei, la Roma, în fața Statuii Sfintei Fecioare și din acel moment, așa cum spusese Maica Domnului, lumii i s-a acordat o perioadă de pace.
La data de 13.05.2000, Papa Ioan Paul al doilea a oficiat procesul de beatificare a lui Francisco și a Jacintei.
Tot la aceeași dată de 13.05.2000, Cardinalul Sodano a dezvăluit așa zisa ‘’a treia parte a Secretului de la Fatima’’, vorbind doar despre viziunea iadului și prezentând viziunea cu episcopul îmbrăcat în alb ca având legătură cu atentatul asupra Papei Ioan Paul al doilea. Nici un cuvânt despre individul cu uitătură diavolească, asemănător într-o oarecare măsură cu un sfânt părinte, care intră în biserica iadului. Am mai văzut undeva imaginea asta?
În data de 13 februarie a murit falsa soră Lucia.
Cu câtă grijă și iubire ne-a învăluit din nou Domnul, când a consimțit ca Preabuna Sa Maică, Sfânta Fecioară, să ne împărtășească mesaje atât de importante precum cele de la Fatima. Cu excepția câtorva mesaje transmise sorei Lucia în anii următori, toate celelalte, de o însemnătate uriașă pentru întreaga omenire, au fost transmise în zile de 13, cu precădere în ziua de 13 iulie, Sfânta Fecioară insistând și avertizând de fiecare dată că aparițiile urmau să se producă în zilele de 13.
La Fatima, Sfânta Fecioară le-a transmis celor trei copii și îndirect și nouă, ce ar fi trebuit să facem pentru iertarea păcatelor, pentru convertirea păcătoșilor, pentru terminarea primului război mondial, pentru prevenirea apariției celui de-al doilea, pentru prevenirea răspândirii de către Rusia a ororilor, a războaielor, a foametei și a persecuțiilor bisericii. Ar fi trebuit să facem așa cum ne-a cerut: să ne rugăm, să facem mici sacrificii îndurând toate suferințele care ne sunt trimise, să ne rugăm, să acceptăm devoțiunea către Inima sa Imaculată, să consacrăm Rusia către Inima sa Imaculată și să instituim Comuniunea de reparație în Primele Sâmbete. Am făcut prea puțin din ceea ce ne-a cerut.
Ne-a vorbit în 1917 despre marele semn care ne va fi trimis de Dumnezeu cum că este pe cale să pedepsească lumea. Și când am văzut noaptea luminată de o lumină necunoscută, adică aurora boreală din noaptea dintre 25-26 ianuarie 1938, ar fi trebuit să știm că al doilea război mondial vine peste noi pentru că nu am dat nici cea mai mică atenție avertizărilor sale.
În anul 1917, cel în care Maica Domnului ne-a transmis aceste mesaje, Benedict al XV-lea era Papă și nimeni nu avea cum să cunoască numele următorilor papi. Și totuși, în acel an, Sfânta Fecioară a numit trei dintre papii care în anii următori aveau să conducă Biserica catolică: Pius al XI-lea (1922-1939), Pius al XII-lea (1939-1958), Ioan Paul al II-lea (1978-2005), care a și consacrat Rusia respectând cele mai multe, dar nu toate cerințele Sfintei Fecioare, după care lumii i s-a acordat o perioadă de pace.
Pentru cei care credeau cât mai ales pentru cei care nu credeau, Sfânta Fecioară a înfăptuit miracolul din 13 octombrie, pentru ca toți să vadă și să creadă. Așa că, să mergem mai departe cu convingerea fermă că atunci când Domnul alege să ne transmită mesaje extrem de importante despre evenimente viitoare cu impact major asupra umanității, va folosi numărul 13.
Și dacă până acum, mare parte din profețiile de la Fatima s-au adeverit, au mai rămas doar câteva al căror timp nu a venit încă, dar pare aproape: profeția episcopului îmbrăcat în alb și care urcă un deal și este ucis alături de alți credincioși la piciorul unei cruci, profeția individului cu uitătură diavolească și care intră în biserica apostată a iadului, și profeția distrugerii Romei.
Secretul de la Fatima se încheie cu o dezvăluire cutremurătoare a Sfintei Fecioare: ‘’Aceste lucruri’’ (cele trei profeții încă neîmplinite) ‘’sunt scrise în Daniel 9:24-25 și Matei 21:42-44.’’
Fatima este unul dintre acele momente unice în care profețiile laice se completează într-o simbioză perfectă cu cele biblice și vom studia acest aspect în cel de-al doilea articol al acestei serii, tot prin prisma importanței numărului 13.
La finalul celui de-al doilea studiu, vom putea concluziona că profețiile încă neîmplinite de la Fatima și revelate în data de 13 iulie, sunt direct legate de evenimentele și personajele din Apocalipsa, cu precădere cele din Apocalipsa 13. Fie că aparține unui trecut mai îndepărtat sau mai apropiat, data de 13 iulie ne poate ajuta să înțelegem vremurile pe care le trăim. Ajută-ne, Doamne!
13 iul. 2025
Fara comentarii13 si 31-”Coincidențe” minunate sau numere alese cu multă grijă de Domnul (1)
Cine studiază cuvântul Domnului din textul Apocalipsei, aparițiile Domnului Iisus și viziunile Sfintelor Anna Ecaterina Emmerich (1821-1822) și Faustina(1931), precum și aparițiile Sfintei Fecioare de la Fatima (1917), Garabandal (1961-1965), Akita (1973), înțelege cât de mare este însemnătatea acestor două numere: 13 și 31.
Existența acestor numere despre care vom afla că se tot repetă și între care există o legătură evidentă care nu poate fi pusă pe seama unor coincidențe întâmplătoare, ne arată încă o dată că Tătăl, Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor, a stabilit încă de la începutul începutului tot planul cronologic făcut pentru copiii săi. Dar pentru a putea înțelege acest lucru, vom începe un studiu care, datorită amplitudinii informațiilor existente, va fi împărțit în mai multe părți. Această primă parte va trata subiectul aparițiilor Sfintei Fecioare de la Fatima și al importanței numărului 13 în cadrul acestor viziuni. Multe alte detalii în legătură cu subiectul aparițiilor veți descoperi lecturând articolele ”Mesajele și Profețiile de la Fatima” 1-4 și ”Miracolul de la Fatima – Dansul soarelui – 13 octombrie 1917” precum și vizionând filmul subtitrat ”Miracolul Sfintei Fecioare de la Fatima” de pe acest blog.
Data de 13 mai 1917 a fost aleasă de Sfânta Fecioară pentru a se arăta pentru prima dată celor trei copii de la Fatima, Portugalia: Lucia, Jacinta, Francisco. Pentru a sublinia cât de importantă a fost această dată de 13, vom aminti hotărârea cu care Sfânta Fecioară le cerea și le reamintea copiilor să fie prezenți și în data de 13 a următoarei luni. Așa se face că Maica Domnului Iisus le-a apărut celor trei copii în fiecare lună din mai până în octombrie 1917, mereu la aceeași dată de 13, cu o singură excepție: în data de 13 august, copiii au fost întemnițați de oficialitățile locale pentru două zile și nu au putut fi prezenți la locul apariției, așă că aceasta a avut loc la 19 august. Într-un scurt rezumat, vom prezenta principalele idei care se desprind din mesajele Sfintei Fecioare de la Fatima.
În data de 13 mai 1917, Sfânta Fecioară le-a apărut pentru prima dată celor trei copiii, Lucia, Jacinta și Francisco. I-a îndemnat să se ofere pe ei înșiși Domnului și să îndure toate suferințele care le vor fi trimise, ca ispășire pentru convertirea păcătoșilor. Le-a cerut să revină în următoarele luni, la aceeași dată de 13 și să se roage Rozariul pentru pace și pentru terminarea războiului (primul război mondial).
La data de 13 iunie, Sfânta Fecioară a repetat cerința de revenire a copiilor și luna următoare la aceeași dată de 13, de a continua să se roage Rozariul și de a învăța să citească. Lucia a aflat atunci că prietenii săi, Jacinta și Francisco, vor fi luați în curând în ceruri (amândoi au murit curând cu afecțiuni specifice epidemiei de gripă spaniolă care a lovit crunt Europa la sfârșitul primului război mondial). Sfânta Fecioară i-a mai transmis atunci că ea va trebui să rămână mai mult timp printre cei vii pentru că Domnul dorește ca prin intermediul ei să instituie devoțiunea către Inima sa Imaculată.
La data de 13 iulie 1917, Maica Domnului le-a cerut din nou copiilor să revină în data de 13 a lunii următoare și să spună Rozariul, pentru a obține pacea și finalul războiului (primul război mondial). Le-a comunicat că în luna octombrie le va spune cine este și că tot atunci va înfăptui un mare Miracol, pentru ca toată lumea să-l vadă și să creadă. Și le-a cerut să se sacrifice și să se roage pentru convertirea păcătoșilor și pentru iertarea păcatelor comise împotriva Inimii sale imaculate. Tot în data de 13 iulie, Sfânta Fecioară i-a revelat Luciei un Secret constând în patru părți.
Prima și a doua parte sunt cunoscute sub denumirea de primul secret de la Fatima. Mai multe detalii găsiți în articolul de pe acest blog, intitulat ‘’Mesajele și Profețiile de la Fatima (3).’’
Prima parte a primului Secret de la Fatima este o viziune a iadului. Cea de-a doua parte a primului Secret cuprinde cerințele Sfintei Fecioare pentru ca sufletele păcătoșilor să fie salvate și să fie pace.
‘’ În timp ce Sfânta Fecioară spunea aceste ultime cuvinte, și-a deschis brațele încă o dată, așa cum făcuse de-a lungul ultimelor două luni. Razele de lumină păreau că penetrează pământul și le-am văzut ca și cum ar fi fost o mare de foc. În această mare de foc erau cufundați demoni și suflete în formă umană, ca niste tăciuni aprinși transparenți, toți înnegriți sau cu nuanțe de bronz lustruit, plutind în încleștare, apoi ridicați prin aer de flăcările care izbucneau din interiorul lor printre nori mari de fum, apoi căzând înapoi din toate părțile ca niște scântei într-un foc uriaș, fără greutate sau echilibru și in mijlocul țipetelor și al gemetelor de durere și disperare care ne-au îngrozit și ne-au făcut să tremurăm de frică. (Această priveliște m-a făcut să strig, cel puțin așa spuneau oamenii care m-au auzit.) Demonii se puteau asemăna, prin aspectul lor terifiant și repulsiv cu niște animale înfricoșătoare și necunoscute, negre și transparente precum cărbunii aprinși. Îngroziți și parcă cerând ajutor, ne-am uitat la Sfânta Fecioară care ne-a spus, cu bunătate și cu tristețe:
‘’Ați văzut Iadul unde se duc sufletele bieților păcătoși. Pentru a le salva, Dumnezeu vrea să instituie în lume devoțiunea către Inima mea Imaculată. Dacă ceea ce vă spun este înfăptuit, multe suflete vor fi salvate și va fi pace. Războiul se va încheia în curând; dar dacă oamenii nu încetează să-l ofenseze pe Dumnezeu, unul mai rău va izbucni în timpul pontificatului lui Pius al XI-lea. Când veți vedea o noapte luminată de o lumină necunoscută,(Explicație suplimentară: Aceasta a fost aurora boreală din noaptea de 25 spre 26 ianuarie 1938, care a fost ceva neobișnuit și întotdeauna privit de Sora Lucia ca semnul promis și dat de Dumnezeu.)să stiți că acesta este marele semn trimis vouă de Dumnezeu cum că este pe cale să pedepsească lumea pentru crimele ei, prin intermediul războiului, foametei si al persecuțiilor împotriva Bisericii și împotriva Sfântului Părinte. Pentru a preveni acest lucru, voi veni să cer consacrarea Rusiei către Inima mea Imaculată și Comuniunea de reparație în Primele Sâmbete. Dacă cerințele mele vor fi luate în seamă, Rusia va fi convertită și va fi pace; dacă nu, îsi va răspândi ororile în lume, cauzând războaie și persecuții ale Bisericii. Cei buni vor fi martirizați, Sfântul Părinte va avea mult de suferit, mai multe națiuni vor fi anihilate. În final, Inima mea Imaculată va triumfa. Sfântul Părinte îmi va consacra Rusia și ea va fi convertită și o perioadă de pace va fi acordată omenirii. În Portugalia, Dogma Credinței va fi prezervată pentru totdeauna; etc…..Nu spune nimănui aceste lucruri. Francisco, da, îi poți spune și lui. Când spuneți Rozariul, spuneți după fiecare mister: O, Isuse, iartă-ne, salvează-ne de focul iadului. Condu toate sufletele spre Rai, în special pe cele care au mare nevoie.’’
Cea de-a treia parte a Secretului, cunoscută drept cel de-al doilea secret de la Fatima, este viziunea cu episcopul îmbrăcat în alb și care părea a fi Sfântul Părinte:
‘’După ce am primit cele două părți pe care vi le-am explicat deja, la stânga Sfintei Fecioare și putin deasupra, am văzut un înger cu o sabie în flăcări, în mâna stângă; fulgerând, din ea ieșeau flăcari care arătau ca și cum ar da foc lumii; dar ele se stingeau în contact cu splendoarea care radia din mâna dreaptă a Sfintei Fecioare; arătând către pământ cu mâna sa dreaptă, Îngerul striga cu o voce puternica: ‘’Penitență, penitență, penitență!”
Și am văzut într-o lumină imensă cine este Dumnezeu și ceva similar cu imaginea oamenilor care apar în oglindă atunci când trec prin fața ei, un Episcop îmbracat în alb despre care am avut impresia că este Sfântul Părinte. Alți episcopi, preoți, bărbați și femei religioase urcau pe un munte abrupt în vârful căruia era o cruce mare din trunchiuri cioplite grosolan, ca de arbore de plută cu scoarță; înainte să ajungă acolo, Sfântul Părinte a trecut printr-un oraș mare, jumătate în ruină, jumătate tremurând de ezitare, afectat de durere și părere de rău; el s-a rugat pentru sufletele morților pe care i-a întâlnit în calea sa; ajungând în vârful muntelui și stând în genunchi la piciorul Crucii celei mari, a fost ucis de un grup de soldați care au tras cu gloanțe și cu săgeți în el, și în același fel au fost uciși, unul după altul, Episcopii, bărbații și femeile religioase și oamenii obișnuiți având diferite statusuri sociale și poziții. Sub cele două brațe ale crucii, erau doi îngeri, fiecare cu câte un vas de cristal în mâini, în care adunau sângele martirilor cu care stropeau sufletele care își croiau drum către Dumnezeu.’’
-3 ianuarie 1944-
Despre această viziune a unui Sfânt Părinte care este ucis de niște soldați, papalitatea, prin vocea cardinalului Sodano, a spus în anul 2000, cu ocazia așa zisei dezvăluiri a Secretului de la Fatima, că se referă cu certitudine la atacul asupra Papei Ioan Paul al doilea care a avut loc în 1981. Dar adevărul este că în 1981, Papa Ioan Paul al doilea nu fugise printr-un oraș în ruină, nu urcase niciun deal și nici nu fusese ucis împreună cu alți credincioși. Așa că mesajul acestui al doilea secret de la Fatima are legătură cu ceva care nu s-a petrecut încă, dar care se va petrece cu siguranță, foarte probabil în viitorul relativ apropiat, întrucât Sfânta Fecioară a făcut profeții care au fost deja împlinite într-un orizont de timp scurt de la momentul la care au fost transmise.
Cea de-a patra parte a Secretului de la Fatima transmis în data de 13 iulie este cunoscută drept al treilea Secret de la Fatima, și este o profeție enigmatică pe care până în prezent, la 108 ani de când a fost făcută, papalitatea nu o recunoaște și nici nu vorbește despre ea. Și aceasta deoarece demască infiltrarea demonică și apostazia în Biserica Catolică, adică renunțarea la credința în Domnul Iisus.
Sora Lucia a scris următoarele despre al treilea Secret de la Fatima:
JMJ
Marți, 04.01.1944
Acum voi dezvălui a treia parte a Secretului: această parte este apostazia în Biserica!
Sfânta Fecioară ne-a arătat un individ pe care l-aș descrie ca pe un “Sfânt Părinte” în fața unei mulțimi care îl aclama.
Dar se deosebea de adevăratul Sfânt Părinte, avea o uitătură diavolească, acesta avea ochi de diavol.
Apoi, după câteva momente, l-am văzut pe acest papă intrând în biserică, dar această biserică era biserica iadului; în niciun fel nu pot descrie urâțenia acelui loc. Arăta ca o fortăreața gri de ciment, cu îngeri căzuți și ferestre asemănătoare cu niște ochi; era o spărtură în acoperișul construcției.
Apoi am ridicat ochii către Sfânta Fecioară și ea ne-a spus:
‘’ Ați văzut apostazia în biserică; această scrisoare poate fi deschisă de Sfântul Părinte, dar trebuie să fie anunțată după Pius al XII-lea și înainte de 1960.
În timpul domniei Papei Ioan Paul al II-lea, piatra de temelie a mormântului Sfântului Petru trebuie scoasă de la locul ei și mutată la Fatima.
Deoarece dogma credinței nu este respectată la Roma, autoritatea acesteia va fi luată și dată către Fatima.
Catedrala din Roma trebuie distrusă și alta nouă trebuie construită la Fatima.
Dacă după 69 săptămâni de la publicarea acestui ordin, Roma continuă cu abominațiile ei, orașul va fi distrus.’’
Sfânta Fecioară ne-a spus că aceste lucruri sunt scrise în Daniel 9:24-25 și Matei 21: 42-44.’’
Despre acest al treilea Secret de la Fatima găsiți multe explicații și detalii în articolul de pe acest blog, intitulat ‘’Mesajele și profețiile de la Fatima (4) -Cel mai bine păstrat secret al masoneriei – autor Alberto Villasana Munguia’’
Mergând mai departe în prezentarea aparițiilor de la Fatima, ajungem în data de 13 august 1917. Întrucât la această dată, cei trei copii erau ținuți prizonieri în închisoarea din Vila Nova de Ourem, apariția nu a mai avut loc dar s-a produs totuși ulterior, în data de 19 august. Sfânta Fecioară și-a manifestat din nou dorința ca Lucia să fie prezentă și în data de 13 a lunii următoare, adică septembrie, și să spună Rozariul între timp. A reafirmat că în ultima lună, adică octombrie, va înfăptui un Miracol pentru ca toți să creadă.
În data de 13 septembrie 1917, Sfânta Fecioară i-a îndemnat încă o dată pe copii să spună Rozariul cu scopul de a obține încheierea războiului (primul război mondial). A subliniat din nou că în octombrie, va înfăptui un Miracol pentru ca toți să creadă și le-a mai spus că va fi atunci prezentă ca Sfânta Fecioară Îndurerată și ca Sfânta Fecioară de pe Muntele Carmel, alături de Domnul Iisus și de imaginea Sfântului Iosif alături de Pruncul Iisus care va binecuvânta lumea.
În data de 13 octombrie 1917, așa cum profețise încă din 13 iulie, Sfânta Fecioară a înfăptuit miracolul care a făcut pe toată lumea să creadă în apariții. În legătură cu acest miracol puteți citi pe acest blog, articolul intitulat ‘’Miracolul de la Fatima – Dansul soarelui – 13 octombrie 1917. La acea dată, pe o vreme ploioasă și rece, peste 80000 de oameni de toate categoriile sociale se strânseseră pe dealurile din Cova da Iria, Portugalia, așteptând, unii în liniște și rugăciune, alții cu scepticism sau chiar batjocoritori. La miezul zilei, așa cum promisese, Sfânta Fecioară și-a făcut apariția. Lucia, principala vizionară, a putut atunci să vadă ceea ce Maica Domnului îi spusese în urmă cu trei luni că va vedea. A văzut-o întâi pe Sfânta Fecioară a Rozariului, care i-a transmis că dorește ca o capelă să fie construită acolo în numele ei, și că războiul se va încheia curând. Apoi, Sfânta Fecioară s-a înălțat spre soare, deschizându-și brațele și făcând ca din palmele ei să iasă o rază de lumină care despărțea norii pentru a face ca soarele care se ascunsese să apară din nou. Când Maica Domnului era aproape de soare, lângă ea au apărut Sfântul Iosif împreună cu Pruncul Iisus, Sfântul părând că binecuvântează lumea. După ce această viziune a dispărut, Sfânta Fecioară a apărut din nou, de data aceasta ca Sfânta Fecioară Îndurerată, alături de Domnul Iisus care părea că binecuvântează și El lumea. A dispărut și această apariție și Sfânta Fecioară a mai apărut o dată, ca Sfânta Fecioară de pe Muntele Carmel. Apoi, Lucia a stigat către mulțime, îndemnând-o să se uite la soare. Și dacă până atunci, oamenii adunați acolo, nu observaseră nimic supranatural, au devenit dintr-odată martorii înfăptuirii miracolului mult așteptat.
Pentru a putea înțelege cât de mare a fost dimeniunea miracolului de la Fatima, vom prezenta un fragment din cartea ‘’Miracolul de la Fatima – Dansul Soarelui – 13 octombrie 1917’’, scrisă de părintele Jose Valinho, nepotul sorei Lucia:
‘’ Soarele străpunsese norii și strălucea pe cerul albastru. Dar arăta neobișnuit. Se învărtea în jurul propriei axe. Lumina sa era intensă, dar oamenii se puteau uita la el cu ochii larg dechiși, fără să fie orbiți. Împrăștia raze de diferite culori, care cădeau pe pământ și transformau peisajul într-unul suprarealist. Lumina sa a devenit albastră, un albastru ireal. Apoi, dintr-odată, a devenit intens galbenă pentru ca apoi să devină din nou albastră.
Mulțimea era fascinată de ce vedea. Toți oamenii au căzut în genunchi, plângând de uimire.
‘’Un miracol!’’
‘’Ce minune!’’
‘’Lăudat fie Domnul!’’
Strigătele lor s-au făcut auzite în Cova da Iria precum o imensă rugăciune.
Dintr-odată soarele a început să danseze. Să salte. Apoi s-a oprit dar din nou a început să sară și să danseze. A părăsit cerul și a pornit în viteză spre pământ. Apoi s-a întors la locul său din cer. Apoi a coborât din nou într-un zbor terifiant și apoi a urcat la loc.
Acum, oamenii erau înspăimântați.
‘’Ajută-ne Sfântă Fecioară!’’
‘’O să murim cu toții!’’
‘’Iartă-ne!’’
‘’Salvează-ne, Doamne!’’
Spaima lor a durat câteva minute dar a părut că nu se va mai termina niciodată. Apoi soarele a urcat la locul său în cer și s-a învârtit în jurul axei sale, creând un spectacol de lumini cum nu se mai văzuse niciodată. A fost un fenomen fantastic la care au fost martori toți cei prezenți.
În afară de acest minunat spectacol al soarelui, s-a mai petrecut un alt fenomen extraordinar și inexplicabil. Oamenii, care stătuseră în ploaie timp de multe ore, erau complet uzi. Dintr-odată, hainele lor au devenit perfect uscate, complet uscate, ca și cum nu ar fi plouat deloc. Se uitau unii la alții cu uimire, își pipăiau îmbrăcămintea, se uitau spre cer și apoi cădeau cu genunchii în noroi și lăcrimau emoționați. ‘’Cea mai Sfântă Mamă, Patroana Portugaliei, ai milă de noi, păcătoșii!’’
Așa cum a cerut Sfânta Fecioară în 1917, la Fatima s-a construit o Capelă a Aparițiilor, în care Statuia sa este venerată începând cu 13.06.1920.
Sfânta Fecioară și-a făcut din nou apariția la data de 13 iunie 1929 și i-a comunicat sorei Lucia necesitatea și urgența consacrarării Rusiei către Inima sa Imaculată.
În 1931, la Rianjo, sora Lucia a avut o viziune cu Domnul Iisus.
Realitatea care s-a concretizat după anul 1917, anul aparițiilor de la Fatima, a fost una foarte tristă: omenirea nu a ținut cont de mesajele Sfintei Fecioare de la Fatima. Rusia nu a fost consacrată de către Papă, Inimii Imaculate a Maicii Domnului, la momentul la care a venit să ceară acest lucru. Așa că semnul despre care vorbise Sfânta Fecioară și care era trimis de Dumnezeu ca să arate lumii că este pe cale să o pedepsească, nu a întârziat să apară. În noaptea dintre 25 și 26 ianuarie 1938, pe întinsul întregului cer a fost vizibilă o spectaculoasă auroră boreală, fenomen extrem de rar și despre care s-a vorbit mult în presa acelor zile. La scurt timp, mai exact pe 1 septembrie 1939, s-a declanșat al doilea război mondial, pedeapsa despre care Sfânta Fecioară vorbise cu 22 de ani mai înainte, la Fatima.
Chiar dacă cerințele pe care le-a avut Sfânta Fecioară cu privire la Consacrarea Rusiei către Inima sa Imaculată, nu au fost niciodată integral respectate, Consacrarea a fost totuși îndeplinită ulterior. Papa Pius al XII-lea a consacrat omenirea întreagă către Inima Imaculată a Sfintei Fecioare, la data de 31.10.1942.
În data de 13.05.1946, statuia Sfintei Fecioare din Capela Aparițiilor a fost încoronată de către Cardinalul Masella, în cadrul unei ceremonii solemne.
În data de 31 mai 1949 a murit adevărata soră Lucia.
La data de 13.05.1981 a avut loc tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al doilea care a scăpat doar cu câteva leziuni minore. Ulterior, glonțul găsit în papamobil a fost incrustat în coroana de pe capul Sfintei Fecioare.
În 25 martie 1984, Papa Ioan Paul al II-lea a reînnoit consacrarea lumii și a Rusiei, la Roma, în fața Statuii Sfintei Fecioare și din acel moment, așa cum spusese Maica Domnului, lumii i s-a acordat o perioadă de pace.
La data de 13.05.2000, Papa Ioan Paul al doilea a oficiat procesul de beatificare a lui Francisco și a Jacintei.
Tot la aceeași dată de 13.05.2000, Cardinalul Sodano a dezvăluit așa zisa ‘’a treia parte a Secretului de la Fatima’’, vorbind doar despre viziunea iadului și prezentând viziunea cu episcopul îmbrăcat în alb ca având legătură cu atentatul asupra Papei Ioan Paul al doilea. Nici un cuvânt despre individul cu uitătură diavolească, asemănător într-o oarecare măsură cu un sfânt părinte, care intră în biserica iadului. Am mai văzut undeva imaginea asta?
În data de 13 februarie a murit falsa soră Lucia.
Cu câtă grijă și iubire ne-a învăluit din nou Domnul, când a consimțit ca Preabuna Sa Maică, Sfânta Fecioară, să ne împărtășească mesaje atât de importante precum cele de la Fatima. Cu excepția câtorva mesaje transmise sorei Lucia în anii următori, toate celelalte, de o însemnătate uriașă pentru întreaga omenire, au fost transmise în zile de 13, cu precădere în ziua de 13 iulie, Sfânta Fecioară insistând și avertizând de fiecare dată că aparițiile urmau să se producă în zilele de 13.
La Fatima, Sfânta Fecioară le-a transmis celor trei copii și îndirect și nouă, ce ar fi trebuit să facem pentru iertarea păcatelor, pentru convertirea păcătoșilor, pentru terminarea primului război mondial, pentru prevenirea apariției celui de-al doilea, pentru prevenirea răspândirii de către Rusia a ororilor, a războaielor, a foametei și a persecuțiilor bisericii. Ar fi trebuit să facem așa cum ne-a cerut: să ne rugăm, să facem mici sacrificii îndurând toate suferințele care ne sunt trimise, să ne rugăm, să acceptăm devoțiunea către Inima sa Imaculată, să consacrăm Rusia către Inima sa Imaculată și să instituim Comuniunea de reparație în Primele Sâmbete. Am făcut prea puțin din ceea ce ne-a cerut.
Ne-a vorbit în 1917 despre marele semn care ne va fi trimis de Dumnezeu cum că este pe cale să pedepsească lumea. Și când am văzut noaptea luminată de o lumină necunoscută, adică aurora boreală din noaptea dintre 25-26 ianuarie 1938, ar fi trebuit să știm că al doilea război mondial vine peste noi pentru că nu am dat nici cea mai mică atenție avertizărilor sale.
În anul 1917, cel în care Maica Domnului ne-a transmis aceste mesaje, Benedict al XV-lea era Papă și nimeni nu avea cum să cunoască numele următorilor papi. Și totuși, în acel an, Sfânta Fecioară a numit trei dintre papii care în anii următori aveau să conducă Biserica catolică: Pius al XI-lea (1922-1939), Pius al XII-lea (1939-1958), Ioan Paul al II-lea (1978-2005), care a și consacrat Rusia respectând cele mai multe, dar nu toate cerințele Sfintei Fecioare, după care lumii i s-a acordat o perioadă de pace.
Pentru cei care credeau cât mai ales pentru cei care nu credeau, Sfânta Fecioară a înfăptuit miracolul din 13 octombrie, pentru ca toți să vadă și să creadă. Așa că, să mergem mai departe cu convingerea fermă că atunci când Domnul alege să ne transmită mesaje extrem de importante despre evenimente viitoare cu impact major asupra umanității, va folosi numărul 13.
Și dacă până acum, mare parte din profețiile de la Fatima s-au adeverit, au mai rămas doar câteva al căror timp nu a venit încă, dar pare aproape: profeția episcopului îmbrăcat în alb și care urcă un deal și este ucis alături de alți credincioși la piciorul unei cruci, profeția individului cu uitătură diavolească și care intră în biserica apostată a iadului, și profeția distrugerii Romei.
Secretul de la Fatima se încheie cu o dezvăluire cutremurătoare a Sfintei Fecioare: ‘’Aceste lucruri’’ (cele trei profeții încă neîmplinite) ‘’sunt scrise în Daniel 9:24-25 și Matei 21:42-44.’’
Fatima este unul dintre acele momente unice în care profețiile laice se completează într-o simbioză perfectă cu cele biblice și vom studia acest aspect în cel de-al doilea articol al acestei serii, tot prin prisma importanței numărului 13.
La finalul celui de-al doilea studiu, vom putea concluziona că profețiile încă neîmplinite de la Fatima și revelate în data de 13 iulie, sunt direct legate de evenimentele și personajele din Apocalipsa, cu precădere cele din Apocalipsa 13. Fie că aparține unui trecut mai îndepărtat sau mai apropiat, data de 13 iulie ne poate ajuta să înțelegem vremurile pe care le trăim. Ajută-ne, Doamne!